Simon Calin Ioan
tel: +40755297080
+4015257644851
e-mail: simon_calin@yahoo.com
simon_john1983@yahoo.com
simoncalinioan@gmail.com
simoncalin@freenet.de

Vi se pare util acest site?

Da (84 | 98%)
Nu (1 | 1%)
Nu stiu (1 | 1%)

Custom Search






Coacaze rosii

Coacaze rosii

Coacaze rosii

Coacaze rosii

Coacaze rosii

Coacaze rosii

   Descriere : Arbust cu florile şi apoi fructele aşezate in raceme simple. Fructele sunt bace roşii sau galbene, cu gust dulce-acrişor. Au utilizare culinara. 

   Denumire populara : coacaz rosu, strugurei

  Coacazul rosu (Ribes rubrum) este un arbust care face parte din familia Grossulariaceae, genul Ribes.        Coacazul alb este de fapt numai o varianta a coacazului rosu.

   Arbustul are frunze verzi numai in anotimpul cald, toamna frunzele se ingalbenesc si cad. Coacazul rosu apare sub forma tufe cu inaltimea de 1 - 2 m. Tulpinile tinere au scoarta acoperita cu peri, tulpinile mai batrane au o scoarta de culoare brun rosiatica cu nuante mai inchise pana la negru cenusiu. Frunzele dintate pe margini, sunt relativ rotunde in forma de inima cu o lungime de 4 - 10 cm si o latime de 3 - 7 cm. Florile de culoare galben verzuie cu o lungime de 2 - 2,5 mm, sunt grupate in ciorchini formate din 4 - 8 flori. Fructele sunt boabe zemoase sferice cu gust acrisor, de culoare rosie sau roz, care au un diametru de 6 - 11 mm, ele contin mai multe seminte.

   Coacazul rosu este raspandit aproape in toata Europa, in stare salbatica pe marginea apelor cu soluri argiloase si umede, poate fi intalnit numai in Belgia, Olanda, Franta, Italia si Germania in restul Europei apare numai sub forma de culturi, mai rar sub forma salbaticita.
In traditia populara: coacazele se folosesc pentru compoturi, dulceata, siropuri, marmelada, prajituri. Se mai punea la fermentat si se prepara un vin tonic.

    Compozitie chimica: apa 88-93%, protide, acizii malic, citric, tartric 2%, hidrati de carbon, substante minerale sub forma de saruri care pot fi influentate de sol, natriu, potasiu, calciu, fosfor, fier, vitaminele A, B1, B2, B6, C, PP.

   Proprietati: coacazele consumate inainte de masa sunt tonice (aperitive) iar daca se vor consuma dupa mese sunt stomahice, lucru ce le determina sa fie foarte utile in atonii gastrice. Se mai remarca si ca laxative dar si ca remineralizante. De asemenea pot produce diureza cu multa eliminare de acid uric, ceea ce la face foarte utile in guta, litiaze urice si boli reumatismale sau chiar cardiace si renale, sau in toate cazurile in care s-a acumulat o cantitate prea mare de toxine in organism. Sunt utile in inflamatiile urinare tocmai pentru ca favorizeaza diureza dar si datorita faptului ca au un principiu activ care poate sa distruga o serie de bacterii. Prin diureza care o produc pot sa ajute la dezintoxicare lucru foarte util in artroze, reumatism, guta, etc.

   Mai pot de asemenea sa stimuleze functia hepatica. De asemenea se poate sub forma de vin sa ajute la ridicarea tensiuni arteriale. 
Se pot consuma fructe crude in orice cantitate. Este foarte bine insa sa se faca o cura de minimum 20 de zile. Cei care au greutate mai mare pot sa consume cantitati de pana la 300-500 g o data si pot sa faca acest lucru de 3 ori pe zi. In cantitati mai mici este remineralizant, tonic.

   Suc de fructe se poate consuma cate 20-50 ml o data si se poate face acest lucru de 3-4 ori pe zi in cure de lunga durata. 

   Jeleu de coacaze -(poseda aceleasi virtuti cu sucul); stoarcem sucul coacazelor si il punem la foc domol, impreuna cu zaharul (in greutate egala) Dupa ce incepe sa fiarba se curata spuma din 5 in 5 minute. Il punem in vase, cand devine suficient de consistent. Amestecam jeleul adaugand 100 g de zmeura la 1 kg de coacaze rosii.
   Vin. La 1 kg de fructe se pune 1,5 kg de zahar si 5 litri de apa fiarta si racita. Se mai poate adauga 20 g de drojdie de bere ca sa se grabeasca fermentatia. Se va pune pentru fermentare un dop prin care este trecut un furtun de cauciuc care la un capat i se va atasa un borcan cu apa. In borcan se va urmarii cand s-a terminat fermentatia (5-6 saptamani) si se ia de pe drojdie cu ajutorul unui furtun de cauciuc. Se va pune intr-un vas pana sus umplut si pus dop. Se lasa 30 zile pentru o noua depunere cu dop ermetic inchis. Se desface dupa 30 zile si se trage cu grija in sticle care se inchid ermetic cu dopuri care se vor parafina sau se va pune ceara de albine topita la dop. 

   Fructelor ramase, se vor adauga inca o data zahar si apa si se vor pune din nou la fermentat. Se va obtine un vin de masa care spre deosebire de primul nu mai este medicinal ci un vin care se poate consuma ca vin de masa.

   Din drojdii prin distilare se obtine tuica.
-Praf de fructe uscate- se poate lua cate un varf de cutit de 3 ori pe zi. Se tine sub limba pentru 10 minute, dupa care se inghite cu putina apa.

   Se foloseste mult si la prepararea de compoturi, siropuri, dulceturi, gemuri, etc, mult apreciate nu numai de catre gospodine ci si de copii care le consuma cu placere. 

   Se pot folosi la urmatoarele afectiuni: afectiunile inimii, anorexie, artritism, astenie, atonii biliare si vezicale (inclusiv digestive la orice nivel), avitaminoze, ciroza hepatica, convalescenta, dermatoze, (prin diureza), dischinezie biliara, hidropizie, hipotensiune arteriala, indigestii, inflamatiile cailor urinare, litiaze, obezitate, reumatism, slabiciune (se poate da si vin), tulburari hepatice si splenice.

   Daca doriti sa slabiti si ati incercat diferite preparate fara efect incercati si o cura cu aceste fructe foarte placute la gust si poate veti obtine rezultatele dorite.
110 grame de coacaze negre/rosii coapte si proaspete contin :
81.96% apa, 2.7g fibre   => 63 calorii  dintre care: 15.38 % carbohidrati, 1.4 % proteine, 0.41% grasimi

   Raportul nutrientilor calorici este : 89% carbohidrati - 8 %  proteine - 3% grasimi

   Vitamine:

 Vitamina A 258 UI 
 Vitamina B1 0.05 mg
 Vitamina B2 0.05 mg
 Vitamina B3 0.33 mg
 Vitamina B5 0.39 mg
 Vitamina B6 0.07 mcg
 Colina  
 Acid folic  
 Inozitolul  
 PABA  
 Acid Pantotenic 0.44 mg
 Vitamina C 202.7 mg
 Vitamina D  
 Vitamina E 1.12 mg
 Vitamina K  
 Vitamina P  

Minerale:

 Zinc 0.3 mg
 Fosfor 66 mg
 Fier 1.72 mg
 Calciu 62 mg
 Potasiu 361 mg
 Magneziu 27 mg
 Mangan 0.28 mg
 Natriu 2 mg
 Seleniu  
 Cupru 0.09 mg






Alimentele modificate genetic reprezinta un pericol urias pentru populatia lumii. Consumul acestora duce la inevitabila aparitie a cancerului. Aceste alimente modificate genetic deregleaza in cel mai rau caz posibil toate functiile organismului uman.

SPUNETI NU ALIMENTELOR MODIFICATE GENETIC!
Cele mai bune suplimente naturiste pentru intarirea memoriei sunt lecitina, uleiul de peste si ginko biloba.
Veritabil antiinfectios natural creste imunitatea organismului prin stimularea capacitatii proprii de aparare, ajuta organismul sa faca fata cu succes atacului diferitelor microorganisme infectioase.
Lumea Plantelor
Name
Email
Comment
Or visit this link or this one